Autoritățile sanitare europene fac apel la acțiuni urgente împotriva unei infecții nosocomiale care se extinde cu o viteză alarmantă în întreaga Europă.
Super-ciuperca din familia drojdiilor, Candidozyma auris, este capabilă să supraviețuiască pe echipamentele medicale, mobilierul spitalicesc sau chiar pe pielea pacienților.
Se numește Candidozyma auris și provoacă una dintre cele mai greu – sau chiar imposibil – de tratat infecții nosocomiale. Această ciupercă multirezistentă, care ucide între 29% și 53% dintre pacienții care o contractează, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), se răspândește cu o viteză alarmantă în spitalele din Uniunea Europeană. Autoritățile sanitare europene fac apel la acțiuni urgente.
Într-un comunicat publicat joi, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a raportat că între 2013 și 2023, în UE au fost înregistrate peste 4.000 de cazuri de contaminare cu C. auris, dintre care peste 1.300 doar în anul 2023. Cele mai multe infecții au fost înregistrate în Spania, România, Germania, Italia și Grecia.
De-a lungul anilor, această super-ciupercă din familia drojdiilor, care este capabilă să supraviețuiască pe echipamentele medicale, mobilierul din spitale sau chiar pe pielea pacienților, a devenit tot mai rezistentă la agenții antifungici. Până la punctul în care, în multe cazuri, niciun tratament disponibil nu mai este eficient, precizează ECDC.
„Spitalele trebuie să fie pregătite să identifice cazurile”
— Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor
În principiu, populația generală este rezistentă la această ciupercă; unele persoane o pot purta pe piele fără niciun efect asupra sănătății. Însă persoanele grav bolnave sau imunocompromise – după tratamente oncologice sau transplanturi, de exemplu –, cele care poartă un cateter, au suferit o traheotomie, sunt spitalizate pe termen lung sau sunt hrănite intravenos, sunt deosebit de expuse riscului de infecție.
„Spitalele trebuie să fie pregătite să identifice cazurile, să implementeze măsuri eficiente de prevenție și, în final, să se asigure că, în cazul transferului pacienților, spitalele sunt informate că pacientul este purtător al ciupercii”, afirmă ECDC într-un articol din Science et Avenir.
Agenția solicită statelor europene să implementeze o politică națională de supraveghere a C. auris. În prezent, doar 17 dintre cele 36 de state analizate în raportul ECDC dispun de o astfel de politică.
Descrisă pentru prima dată în Japonia în 2009, C. auris este acum prezentă pe toate cele cinci continente. Din 2022, această ciupercă este considerată de OMS ca făcând parte din lista agenților patogeni fungici prioritari.
