Inteligența artificială nu simte emoțiile, dar poate detecta semnale comportamentale și non-verbale care indică starea emoțională a unei persoane. Iată cele mai folosite metode:
1. Analiza expresiilor faciale (Facial recognition AI)
- Se folosește în apeluri video sau la birou (dacă există camere instalate).
- Algoritmii analizează microexpresii – mișcări subtile ale mușchilor feței – pentru a determina emoții precum bucurie, furie, frică, dezgust, surpriză sau tristețe.
📌 Ex: zâmbetul autentic implică și ochii, nu doar gura.
2. Analiza vocii (Voice sentiment analysis)
- Tonul, ritmul, volumul și pauzele din vorbire pot semnala stres, anxietate, siguranță de sine sau iritare.
📌 O voce grăbită, tremurată și cu pauze frecvente poate sugera nesiguranță sau emoție.
3. Analiza textului scris (Text sentiment analysis)
- AI analizează cuvintele din e-mailuri, chaturi sau rapoarte.
- Se caută expresii pozitive/negative, intensitate emoțională, ironie sau frustrare.
📌 Un mesaj precum „E ok, dacă așa vrei…” poate fi etichetat drept pasiv-agresiv.
4. Comportamentul digital (Digital behavior analytics)
- AI observă tiparele de lucru: scăderea vitezei de tastare, conectări întârziate, răspunsuri scurte.
📌 O schimbare bruscă a rutinei poate semnala oboseală sau lipsă de motivație.
5. Chestionare inteligente și feedback anonim
- Completate periodic, pot oferi un tablou emoțional clar, mai ales dacă sunt combinate cu analiza AI.
📌 Platformele de wellbeing trimit uneori mini-sondaje zilnice, interpretate automat.
Ads
